In luna lui Marte

de martisor
Cand soarele ne zambeste mai des dar inca timid, cand adierea vantului poarta cu ea miros de viu, de proaspat, cand pamantul se dezmorteste, cand vrabiutele gurese se aduna la o sueta pe crengile  inca dezgolite, stim cu siguranta ca primavara e prin preajma.
Si mai stim ca incepe goana dupa martisoare – cat mai mari, cat mai frumoase, cat mai scumpe. Cautam martisorul „cel mai” si „cel mai” uitand de fapt adevarata semnificatie a acestuia si adevarata sa menire.
Originile sarbatorii martisorului nu sunt cunoscute exact dar se considera ca sarbatoarea a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand dupa vechiul calendar, prima zi a primaverii, 1 Martie, era prima zi din an. In aceasta zi se celebra „Matronalia”, un festival în cinstea Iunonei, în special cu atributul sau de Juno Lucina, zeita maternitatii, care proteja nasterile si femeile in general. Acestea participau despletite la ceremoniile religioase si apoi, acasa, primeau daruri de la soti si copii. Sotii se rugau pentru sanatatea si bunastarea sotiilor. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc. Sa nu uitam ca aceasta luna era considerata a fi luna lui Marte, zeul razboiului dar si al fertilitatii si vegetatiei, acesta dualitate remarcandu-se si in culorile martisorului: alb – pace iar rosu – razboi.

martisor ghiocel

In cartea “Sarbatorile la romani”, folcloristul Simion Florea Marian relateaza ca in Moldova, Muntenia, Dobrogea si unele parti ale Bucovinei exista obiceiul ca parintii sa lege, la 1 martie, copiilor lor o moneda de argint sau de aur, la gat sau la mana. Moneda, legata cu un snur rosu, un gaitan din doua fire rasucite din matase rosie sau alba sau mai multe fire de argint si aur se numeste martisor, martigus sau mart. Cele doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezentau unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric iar moneda era asociata soarelui.
Martisorul era pus la mainile sau la gatul copiilor pentru a le purta noroc in cursul anului, pentru a fi sanatosi si curati ca argintul la venirea primaverii. In unele zone, copiii purtau martisorul 12 zile la gat, iar apoi il legau de ramura unui pom tanar. Daca in acel an pomului ii mergea bine insemna ca si copilului ii va merge bine in viata.
In alte cazuri, martisorul era pus pe ramurile de porumbar sau paducel in momentul infloririi lor, copilul urmand sa fie alb si curat ca florile acestor arbusti.
In general, femeile si fetele primesc martisoare si le poarta pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii. In Moldova insa, obiceiul este ca fetele sa daruiasca martisoare baietilor. Impreuna cu martisorul se ofera adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.
Exista mai multe legende despre martisor.
Una spune ca odata Soarele ar fi coborat pe pamant in chip de fata frumoasa si ar fi fost tinut prizonier de un zmeu. Lumea se intristase, pasarile nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau iar copiii nu mai radeau dar nimeni nu avea curajul sa il infrunte pe zmeu. Asta pana cand, un tanar voinic s-a hotarat sa plece sa salveze soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. Cand a gasit castelul zmeului, cei doi s-au luptat zile intregi pana cand zmeul a fost doborat dar tanarul slabit de puteri si ranit, dupa ce a eliberat Soarele, s-a prabusit, varsandu-si sangele in zapada. Soarele a urcat din nou pe cer si, in locurile in care zapada s-a topit, au rasarit ghiocei – vestitori ai primaverii. De atunci tinerii impletesc doi ciucurasi – unul alb si unul rosu, cel alb simbolizand puritatea si sanatatea ghiocelului, vestitorul primaverii iar cel rosu amintind de culoarea sangelui varsat de tanarul viteaz in lupta.

martisor

O alta poveste spune ca in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat cum, intr-o poiana, intr-o tufa de porumbari, de sub zapada rasare un ghiocel. Iarna a chemat vantul si gerul sa distruga floarea si ghiocelul a inghetat, insa Primavara a dat la o parte zapada, ranindu-se la un deget din cauza maracinilor. O picatura de sange fierbinte a cazut pe floare facand-o sa reinvie. In acest fel, Primavara a invins Iarna, iar culorile martisorului fac trimitere la sangele rosu pe zapada alba.
Unele traditii spun ca firul martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, in timp ce urca turma la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia torcea firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic. De aceea, martisorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, saptamanilor si lunilor anului, adunate intr-un snur bicolor”.
In prezent, martisorul este purtat intreaga luna martie, dupa care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede ca acesta va aduce belsug in casele oamenilor. Se zice ca daca cineva isi pune o dorinta in timp ce atarna martisorul de pom, ea se va implini. La inceputul lui aprilie, intr-o mare parte a satelor Romaniei si Moldovei, pomii sunt impodobiti de martisoare. In Transilvania, martisoarele se atarna de usi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, intrucat se considera ca astfel se vor speria duhurile rele.
Folcloristul Simion Florea Marian scrie ca martisorul serveste celor care il poarta “ca un fel de amuleta”, dar cine doreste ca acesta sa aiba efectul dorit “trebuie sa-l poarte cu demnitate”.
Martisorul nu si-a pierdut din semnificatii…noi nu am stiut cum sa le primim, sa le intelegem si sa le ducem mai departe! Astazi, de cele mai multe ori lipseste acea bucurie de a face daruri, de a celebra, din adancul sufletului, venirea primaverii. Astazi i-am anulat martisorului statutul de dar facut din inima, dar purtator de simbol si putina magie. Astazi nu mai conteaza gestul ci valoarea si extravaganta cadoului oferit de 1 Martie.
Am sa inchei amintind cuvintele reputatului si regretatului etnolog, Irina Nicolau: “Candva, credeau in puterea magica a martisorului. Acum nu mai cred. Candva, oamenii credeau ca o baba a urcat la munte cu 12 cojoace si a inghetat. Acum nu mai cred. Si nici nu vor mai crede vreodata. Tot ce pot e sa cunoasca povestea. Atat.”

 

Surse:
https://www.descopera.ro/dnews/12167828-ce-reprezinta-martisorul-care-sunt-originile-acestui-simbol-al-primaverii-sperantei-si-norocului
http://www.traditii.ro/martisor.php?nr_articol=32

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *