In luna lui Marte

de martisor
Când soarele ne zâmbește mai des dar încă timid, când adierea vântului poarta cu ea miros de viu, de proaspăt, când pământul se dezmorțește, când vrăbiuțele gureșe se adună la o șuetă pe crengile  încă dezgolite, știm cu siguranță că primăvara e prin preajmă.
Și mai știm că începe goana după mărțișoare – cât mai mari, cât mai frumoase, cât mai scumpe. Căutam mărțișorul „cel mai” și „cel mai” uitând de fapt adevărata semnificație a acestuia și adevărata sa menire.
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact dar se consideră că sărbătoarea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când după vechiul calendar, prima zi a primăverii, 1 Martie, era prima zi din an.
În această zi se celebra „Matronalia”, un festival în cinstea Iunonei, în special cu atributul său de Juno Lucina, zeița maternității, care proteja nașterile și femeile în general. Acestea participau despletite la ceremoniile religioase și apoi, acasă, primeau daruri de la soți și copii. Soții se rugau pentru sănătatea și bunăstarea soțiilor.
Mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc. Să nu uitam că această luna era considerată a fi luna lui Marte, zeul războiului dar și al fertilității și vegetației, acestă dualitate remarcându-se și în culorile mărțișorului: alb – pace iar roșu – război.

martisor ghiocel

În cartea “Sărbătorile la romani”, folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova, Muntenia, Dobrogea și unele părți ale Bucovinei exista obiceiul ca părintii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur, la gât sau la mână. Moneda, legată cu un șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie sau albă sau mai multe fire de argint și aur se numește mărțișor, mărțiguș sau martCele două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezentau unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric iar moneda era asociată soarelui.
Mărțișorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoși și curați ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărțișorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că și copilului îi va merge bine în viață.
În alte cazuri, mărțișorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb și curat ca florile acestor arbuști.
În general, femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărțișoare băieților. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
Există mai multe legende despre mărțișor.
Una spune că odată Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă și ar fi fost ținut prizonier de un zmeu. Lumea se întristase, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau iar copiii nu mai rădeau dar nimeni nu avea curajul să îl înfrunte pe zmeu. Asta până când, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna și iarna. Când a găsit castelul zmeului, cei doi s-au luptat zile întregi până când zmeul a fost doborât dar tânărul slăbit de puteri și rănit, după ce a eliberat Soarele, s-a prăbușit, vărsându-și sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer și, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii. De atunci tinerii împletesc doi ciucurași – unul alb și unul roșu, cel alb simbolizând puritatea și sănătatea ghiocelului, vestitorul primăverii iar cel roșu amintind de culoarea sângelui vărsat de tânărul viteaz în luptă.

martisor

O altă poveste spune că în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiana, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul și gerul să distrugă floarea și ghiocelul a înghețat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului fac trimitere la sângele roșu pe zăpada albă.
Unele tradiții spun că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia torcea firul anului primăvara, la nașterea timpului calendaristic. De aceea, mărțișorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului, adunate într-un șnur bicolor”.
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, ea se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. În Transilvania, mărțișoarele se atârnă de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.
Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărțișorul servește celor care îl poartă “ca un fel de amuletă”, dar cine dorește ca acesta să aibă efectul dorit “trebuie să-l poarte cu demnitate”.
Mărțișorul nu și-a pierdut din semnificații…noi nu am știut cum să le primim, să le înțelegem și să le ducem mai departe! Astăzi, de cele mai multe ori lipsește acea bucurie de a face daruri, de a celebra, din adâncul sufletului, venirea primăverii. Astăzi i-am anulat mărțișorului statutul de dar făcut din inimă, dar purtător de simbol și puțină magie. Astăzi nu mai contează gestul ci valoarea și extravaganța cadoului oferit de 1 Martie.
Am să închei amintind cuvintele reputatului și regretatului etnolog, Irina Nicolau: “Cândva, credeau în puterea magică a mărțișorului. Acum nu mai cred. Cândva, oamenii credeau că o babă a urcat la munte cu 12 cojoace și a înghețat. Acum nu mai cred. Și nici nu vor mai crede vreodată. Tot ce pot e să cunoască povestea. Atât.”

 

Surse:
https://www.descopera.ro/dnews/12167828-ce-reprezinta-martisorul-care-sunt-originile-acestui-simbol-al-primaverii-sperantei-si-norocului
http://www.traditii.ro/martisor.php?nr_articol=32

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *