Iubirea…pe romaneste

dragobete si iubirea
“Dragostea si moartea, singurele doua elemente prin care omul atinge infinitul.” – Alexandre Dumas fiul.
In fiecare an, in luna februarie, are loc asaltul inimioarelor, ursuletilor, funditelor, cutiutelor rosii, trandafirilor infocati, juramintelor mai mult sau mai putin inflacarate…si apoi…gata! Inimioarele sfarsesc in vreun colt de dulap, funditele, botite, ajung la cosul de gunoi, trandafirii palesc si isi scutura petalele, juramintele sunt date uitarii.
De ce avem nevoie de o sarbatoare anume ca sa ne aducem aminte sa celebram dragostea? Oare nu ar fi mai normal sa ii oferim ei, dragostei, zilnic gesturi marunte dar mari in semnificatii? Asta cu „sa ne iubim ca este Valentine’s Day” imi aminteste de alta maxima „sa fim mai buni de Craciun”.
Ei si daca tot e musai si cool sa vorbesti despre dragoste, atunci ma conformez: „Will you be my…. Dragobete?”
In mitologia romaneasca, Dragobete era zeul tineretii, al veseliei dar si al iubirii. Ziua in care romanii sarbatoresc Dragobetele coincide cu sarbatoarea Aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul.
Sarbatoare straveche ale carei radacini se pierd dincolo de geto-daci, Dragobetele vorbeste despre ritmurile naturii, despre dragoste si procreatie, marcand simbolic inceputul primaverii.
Etimologie
Numele sau este explicat in moduri diferite, dar sa luam in considerare doar originea sa. Dacii, care locuiau pe acest teritoriu cu mii de ani in urma, aveau un simbol pentru fecunditate, forta vitala si dragoste: un tap numit „Trago”. Cealalta parte a numelui provine dintr-un cuvant dac „Pede”, care inseamna „picioare”. Datorita evolutiei limbii de-a lungul secolelor, aceste doua cuvinte au devenit mai tarziu Drago-Bete si au format un singur cuvant cu inteles diferit.
Mitologie
Conform unor legende populare, Dragobetele este chiar fiul babei Dochia, zeu al dragostei si bunei dispozitii si i se mai spunea „Cap de Primavara”. Un alt nume era Navalnicul, un tanar chipes si iubaret care obisnuia sa seduca toate femeile care ii ieseau in cale.
Originea acestei sarbatori este in ciclurile naturii, mai ales in lumea pasarilor. In aceasta perioada acestea se imperecheaza si isi fac cuib, de la pasari obiceiul fiind preluat si de catre oameni. Motivatiile preluarii erau profunde, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc „pasare” insemnand chiar „mesaj al cerului”.

iubirea la romani de dragobete

Obiceiuri
Dragobetele fiind considerat ocrotitor al indragostitilor, traditiile care ii marcau ziua erau extrem de diversificate si pline de semnificatii.
Fetele si baietii se spalau cu apa de pe zapada sau cu apa neinceputa, luata in zori din izvoare si fantani, se imbracau in straie de sarbatoare si apoi se intalneau in mijlocul satului sau in fata bisericii de unde plecau, prin lunci si paduri, sa culeaga buchete din primele flori de primavara.
Daca fragii erau infloriti erau adunati de fete in buchete, rostind cuvintele ritualice: „Flori de  fraga / Din luna lui Faur / La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti.”. De asemenea, adunau toate florile care invinsesera frigul, ridicandu-si semete capetele catre soare, surazandu-i – viorele sau tamaioare, pe care le strangeau in buchetele si le pastrau pana la venirea verii, de sarbatoarea Sanzienelelor cand le aruncau in ape curgatoare, rostind descantece pentru ursit, invatate de la femeile in varsta ale satului.
Dupa acest ritual al jocului iubirii se aprindea un foc mare pe dealurile golase din preajma satelor. In jurul acestuia fetele si baietii discutau, glumeau si cochetau. Spre pranz, fetele coborau in fuga spre sat. Fuga, fiind denumita zburatorit, era o copie a jocului imperecherii la pasari, caci nu intamplator Zburatorul a fost creat in credinta poporului ca zeu al trezirii fetelor la iubire. Fiecare baiat urmarea fata care ii cazuse draga si daca o ajungea, de altfel trebuia sa o ajunga, urma sarutul in vazul tuturor, un sarut ce semnifica logodna ludica, care, de multe ori, era finalizata cu logodna adevarata. De aici a ramas zicala: „Dragobetele saruta fetele!”.
Era un semn rau daca o fata sau un baiat nu-si intalnea, in ziua de Dragobete, perechea care sa-i placa. Se credea ca tot anul acestia vor ramane neiubiti. Credinta populara mai spune ca cei care participau la aceasta sarbatoare erau feriti de boli tot anul.
Femeile stropeau cu apa de omat casa, paturile si lavitele pentru purificarea locuintei si a spatiului familiei, pentru a avea in cursul anului parte de sanatate si armonie.
Dupa ce se intorcea de la padure, tineretul satului iesea la hora, petrecere care era si ultima inainte de a intra in postul Pastelui.
In cadrul ceremonialului acestei sarbatori, copiilor li se prindea de mijloc un snur colorat in rosu si alb, de care se lega un banut de argint pentru a-i proteja impotriva bolilor.
Oamenilor mai in varsta li se cadea grija atenta fata de toate animalele din ograda dar si de pasarile cerului. In aceasta zi nu se sacrifica nici o vietate pentru ca altfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor.
De asemenea, in aceasta zi nu se cosea si nici nu se lucra la camp. Singura activitate era curatenia generala din interiorul casei, pentru ca tot ce avea sa urmeze sa fie cu spor. In unele sate romanesti se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara, care, in egala masura, salva viaţa, dar putea provoca si moartea.
In 24 februarie se practicau si obiceiuri care aveau legatura cu magia. Se facea o papusa cu trasaturi barbatesti si ziceau ca-i Capul Primaverii. Se arunca acolo unde merge “apa indarat ca sa vie biniele in sat”.

iubirea de dragobete

In loc de concluzie:
Dragobetele nostru  este mult mai  varstnic decat Valentinul lor si mult mai bogat in obiceiuri si semnificatii.
Sa inchidem ochii si sa inspiram cu nesat mirosul curat, proaspat, miros de ghiocei, de dragoste si viata. Sa transformam fiecare clipa intr-o sarbatoare a iubirii.

 

Surse:
http://vechiul.marianhurducas.ro/despre-cum-sarbatoareau-strabunicii-nostri-dragobete-cu-un-etnolog/
https://ioncoja.ro/dragobetele/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *