Gânduri la final de an – coffee break cu Luiza Ștefan
Interviu

Gânduri la final de an – coffee break cu Luiza Ștefan

Luiza Ștefan – ” consider că exemplul personal de integritate și generozitate este cel mai bun lucru pe care îl poate face oricine”

 

De câte ori te poți reinventa? De multe ori, poate răspunde Luiza Ștefan – trainer și coach – și de fiecare dată cu aceeași energie, pasiune și determinare: „Am avut 4 meserii diferite, în fiecare dintre ele am lucrat suficient să pretind că sunt expertă – unele s-au suprapus. Iar acum o dobândesc pe a 5-a – profesor de gimnaziu.”

 

 1 Se spune că un business de succes începe întotdeauna cu o idee bună! Care este povestea afacerii tale?
Povestea este relativ simpla. În urma unei preluări în firma la care munceam, am decis, după un an, că nu eram ok cu transferul și am plecat să îmi încerc „mușchii” de liber-profesionist. Am așternut toate ideile pe o foaie de hârtie și să devin trainer și coach – ceea ce visasem timp de vreo 14 ani, au părut cele mai firești alegeri.
2 Cu siguranță fiecare dintre noi avem vise mari și frumoase dar uneori ceva ne împiedică să acționăm și să le transformăm în realitate. Poate comoditatea, poate teama de nereușită. Cum privești eșecul și mai ales cum reușești să te remontezi și să mergi mai departe?
Am o relație bună cu eșecul. Din păcate sau din fericire!
Pe de o parte mă ține aproape de provocările clienților mei, de spaimele lor. Pe de altă parte mă învață cum să merg mai departe și ce greșeli să nu mai repet.
Ce mă ajută? Ideea că eșecul face parte din proces și că regretul de a nu fi încercat ceva ar fi tot un eșec. 

 

„… dacă chiar ai o chemare în lumea asta, ea se va manifesta cumva.”

 

3 În viața unui antreprenor pot apărea o mulțime de factori care să îi perturbe liniștea iar anul acesta a „excelat” în a pune bețe în roate multor afaceri mici și mijlocii. Cum te-a afectat această perioadă și cum ai reușit să îi faci față?
În 10 martie trebuia să semnez un al doilea contract din acest an. Am muncit la designul acelui contract timp de vreo 6 luni împreună cu niște colegi, cu care am făcut o super echipă de proiect. Consultanță, training, coaching, noi direcții de cultură organizațională pentru o echipă de cca 300 oameni. Eram față în față cu CEO-ul care își stăpânea cu greu emoțiile – avusese un dropdown de 75% din clienți în week-endul cu 8 martie, când aștepta un super boom de vânzări. Așa că mi-a spus, trist, că nu își poate asuma să înceapă un astfel de proiect. Compania este din Horeca. Funny, nu? Pe 11 martie s-a instituit carantina, așa că oricum nu am fi putut să lansăm proiectul așa cum era programat.
Mai aveam un contract semnat cu o asociație. Și acolo am rămas cu mai puțin de 10% din activitate – căci sunt finanțați din… Italia.
Am început să fac webinarii în on-line, era ceva cu care eram destul de obișnuită, căci lucrez din când în când cu clienți din diverse colțuri de țară și lume. Am căutat să văd ce mai vrea lumea, ce mai poate, am învățat tehnici noi de facilitare a cursurilor în on-line, am oferit multe resurse de timp și cunoaștere celor care aveau nevoie.
Apoi, la un moment dat, am renunțat. Mi se părea că oamenii vor mai degrabă terapie, că îi dispera să stea conectați atât la calculator și că ar fi o bună abordare să onorez liniștea prin care oamenii căutau să își dea seama ce se întâmplă în viața lor.
Dar, cum se întâmplă, dacă chiar ai o chemare în lumea asta, ea se va manifesta cumva. Au început să ceară ajutor alți freelanceri, pentru care momentul a însemnat o creștere prea bruscă, căreia nu știau să îi facă față. Așa că am ”căpătat” brusc acces la o nișă pe care nu aș fi văzut că mi se potrivește. Am avut avantajul că soțul meu este angajat într-o firmă stabilă și doar am ajustat consumul la noul buget disponibil.

Gânduri la final de an – coffee break cu Luiza Ștefan - coach si trainer

 

” Norocul … îl folosim pe post de scuză când de fapt nu facem totul, și pe post de motiv când nu simțim că merităm ceva. De fapt e multă muncă în spatele norocului și multă lene în spatele ghinionului.”

 

4 S-a schimbat în vreun fel viziunea ta despre antreprenorial în aceste ultime luni? Ce ai putea să le împărtășești celor ce își doresc să înceapă o mică afacere?
Nu s-a schimbat, doar s-a confirmat. Am văzut în acești ani atâția oameni cu potențial și care nu făceau mare lucru, blocați în ”guvernul nu face”, ”clienții nu sunt serioși”, ”ăștia de la firma de marketing nu înțeleg”.
După cum, am văzut și mici afaceri fără mari perspective, în care oamenii credeau cu o pasiune și o putere care aducea bani, investiții, clienți fericiți, recomandări, creștere organică.
Contextul nu este nici pozitiv, nici negativ, este așa cum îl facem noi să fie. Cine vrea să înceapă ceva… să înceapă. Așa cum oamenii au început afaceri în 2009, în plină criză, sau în 1990, când abia se știa ce e aceea ”afacere”.
5 Pe la noi prin popor „umblă” vorba că: „Poți să fii oricât de bun, dacă n-ai un dram de noroc tot degeaba” și „Norocul ți-l faci cu mâna ta”. Tu ce crezi, are sau nu norocul vreun rol în obținerea succesului?
Mai degrabă ți-l faci cu mâna ta, dacă tot crezi în noroc.
Nu știu pe nimeni care a obținut succesul peste noapte. Și, dacă știe cineva, ori nu cunoaște toată povestea, ori vorbim de …loto. Până și la loto, ca să ai ”noroc”, trebuie să joci! Sigur că putem să ne uităm la ”macro-noroc” și să filozofăm – de exemplu suntem norocoși că trăim în România și nu în Vietnam? Suntem norocoși că trăim în 2020 și nu în 1943? Ce e mai norocos? Războiul sau pandemia? Cred că doar îl folosim pe post de scuză când de fapt nu facem totul, și pe post de motiv când nu simțim că merităm ceva. De fapt e multă muncă în spatele norocului și multă lene în spatele ghinionului.

 

„… să nu renunțe la visurile lor, oricât de fanteziste ar putea să pară în acest moment. Să înceapă! Să facă lucrurile structurat, planificat.”

 

6 Se spune că orice lucru rău are și o parte bună și că orice criză vine și cu oportunități. Ce lecții te-a învățat acest an, atât în plan personal cât și profesional?
Am învățat că se poate. Orice. Mai greu sau mai ușor, dar chiar se poate orice.
„Hand-made” care au început să facă măști, ingineri care au făcut izolete, tineri programatori care au făcut platforme de call-center, traineri care au reinventat tot ce se putea reinventa să mute sala de curs și grădinița în zoom, profesori și elevi care au primit ce ar fi durat încă ani de zile să fie achiziționat, restaurante care au devenit „catering”.
Eu personal am descoperit că e frumos să îi am pe soț și pe copil într-un home-office-school și să fim colegi. A fost fun! Și încă este.
Iar profesional au răsărit o parte din semințele pe care le plantez când recomand colegi traineri și coach care ar face treabă mai bună ca mine. Generozitatea și colaborarea există mult în zona mea profesională și cred că nu sunt doar eu și încă vreo 2-3 într-o bulă.
Nu am apelat la ajutorul de la stat, am preferat să continui să îmi plătesc taxele și să cred că ele vor fi în ajutorul celor care au mai multă nevoie de acei bani decât mine. Am făcut voluntariat cât am putut și consider că exemplul personal de integritate și generozitate este cel mai bun lucru pe care îl poate face oricine.

 

Gânduri la final de an – coffee break cu Luiza Ștefan - coach si trainer

 

7 Ce sfaturi, îndemnuri ai dori să oferi tuturor doamnelor care vor citi acest interviu?
Le doresc să nu renunțe la visurile lor, oricât de fanteziste ar putea să pară în acest moment. Să înceapă! Să facă lucrurile structurat, planificat. A cam trecut vremea când porneai o afacere de azi pe mâine. Piața a devenit mai educată, pretențiile clienților mai mari, mai precise. Să treacă printr-un proces de design thinking – o excelentă modalitate de a valida o idee, care consumă puțini bani și resurse și te ajută să nu regreți că nu ai încercat, dar nici să nu pierzi bani sau prietenii. Există acum side-prenoriat – adică oameni angajați undeva care aleg să schimbe telecomanda și telenovela pe practicarea unei pasiuni care, dusă perseverent pas cu pas, se transformă în venitul pasiv de peste 2-3 ani.
Să pună pe hârtie ce idee și pasiune au, dar să asculte/cerceteze și piața – ce nevoie este cerută? Chiar dacă deja acoperă unii acea nevoie, ce poate fi făcut suplimentar, diferit sau mai bine?
O direcție care se va dezvolta din ce în ce mai mult este cea de antreprenoriat social. Tinerii vor ca munca lor să conteze, amprenta să fie durabilă, schimbarea rapidă și vizibilă. Este extraordinar de mult potențial acolo, dar chiar nu este pentru oricine.
Ar fi excelent să micșoreze energia și timpul pentru copii și familie și să o crească pe cea de grijă pentru corpul, mintea și sufletul lor. Deși poate părea ciudat, o femeie împăcată cu sine că a avut câteva minute să facă o baie singură, să citească în liniște 20 de pagini dintr-o carte, chiar este o mamă mai calmă și o soție mai blândă. Asta înseamnă să învețe să spună ”nu”, să lase copiii în grija soțului, să plătească o bonă și să iasă doar ea cu partenerul la o seară ”fără telefoane și discuții despre copii”.
 Gânduri la final de an – coffee break cu Luiza Ștefan - coach si trainer

 

Mai multe despre Luiza Ștefan
Luiza este fondatoarea companiei de training, coaching și consultanță – UP 2U, numele nefiind ales deloc întâmplător – „este mereu despre fiecare dintre noi, cât de departe, de profund, de rapid și simplu își dă voie să meargă în orice demers din viață.”
Cu ce te poate ajuta Luiza:
Coaching„clienții mei capătă claritate și își validează sursele de încredere și resursele pentru imaginea de sine pozitivă”
Consultanță de business pentru freelanceri„mereu o perspectivă din exterior, neimplicată, este binevenită! Creăm apoi împreună noi direcții de business și produse relevante, descoperim motive ascunse pentru lipsa de încasări sau de clienți, clienții mei află cum pot să stea motivați și flexibili în arena în care au de jonglat cu multiple roluri și activități.”
Cursuri de soft skills personalizate „pe nevoia prezentă și în acord cu abilitățile pe care oamenii le au deja – în 4 ore pot ghida un grup de manageri să pună cap la cap competențe pe care deja le au și nu știu cum să le îmbine.”
Un om pozitiv și vesel „fac totul cu fun – râd mult și folosesc râsul (uneori ironico-sarcastic) să sparg tiparele de neputință și durere cu care facem copy-paste la zilele triste din viețile noastre”, deopotrivă hotărât și realist „sunt exemplul viu la ce merge din tot ce am învățat, precum și la cât e de greu să aducem schimbarea durabilă în viața noastră”, cu suflet mare și curat „cred în bunătatea și lumina din ființa umană și în potențialul nostru de a ne stăpâni și folosi în scopuri majore pozitive puterea divină din fiecare din noi”.

 

Mulțumesc frumos Luiza pentru interviu!

 

Dacă ai ajuns până aici înseamnă că ți-a plăcut articolul! Te invit să îl distribui și prietenilor! ♥ . Mă poți urmări și pe Facebook