Five o’clock

cana de ceai
Un ceai aburind, aromat si sanatos, un fotoliu confortabil si pufos, o carte buna….iata tabloul unei dupa amiezi perfecte.
Mare parte dintre noi folosim ceaiurile din plante pentru a preveni, ameliora sau trata diverse afectiuni (de la o banala raceala pana la cele mai diverse dureri).
Plantele medicinale au fost cunoscute si utilizate la noi in tara inca din timpuri indepartate, de pe vremea dacilor (Herodot mentioneaza printre altele, obiceiul geto-dacilor de a folosi fumigatii de canepa pentru calmarea durerilor si producerea somnului).

Multa vreme, oamenii au crezut ca „buruienile de leac” au puteri misterioase, ascunse, insotind folosirea lor de vraji si descantece.
Cu timpul insa, secretele si tainele plantelor medicinale au fost „dezvaluite”.
De ce sa le folosim plantele medicinale? Pentru ca sunt ieftine, sunt la indemana tuturor, fiecare planta medicinala are mai multe efecte terapeutice, dintre care unul principal (rezultat al principiului activ determinant).
Atentie la modul de preparare si la doza zilnica recomandata.
Coada-soricelului
Denumiri populare – alunele (datorita credintei ca ar vindeca alunitele de pe fata) sau sorocina
Actiune farmacologica – Datorita uleiului volatil si proazulenelor are actiuni: stomahice, astringente, antiinflamatoare, calmantesi usor antiseptice si tonic-amare.
Intern
Este bronhodilatator, expectorant, antiseptic bronsic, dezinfectant si calmant gastro-intestinal, carminativ, diminueaza secretiile gastrice, topic, astringent, antispasmodic al cailor biliare, analgetic, hemostatic, decongestiv hemoroidal, antiseptic si calmant al mucoasei ano-rectale.
Intrebuintari: anorexie – datorita gustului amar creste apetitul, hemoroizi, hipermenoree si dismenoree (menstruatie neregulata – regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile), bronsite, gastrite, balonari abdominale, boli ale vezicii urinare, colici hepatice, enterocolite, colici gastrice, cistite, viermi intestinali.
Utilizare – infuzie
Extern
Se foloseste sub forma de bai sau comprese, calmeaza tenurile inrosite si iritate.
Are efecte calmante, antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri, diferite plagi purulente, eczeme zemuinde, hemoroizi, ulcere varicoase si abcese dentare. Are proprietatea de a regenera tesuturile.
Crusinul
Denumiri populare – patachina, crasci, lemn cainesc
Actiune farmacologica – Actiune colagoga (stimuleaza contractia veziculei biliare si evacuarea bilei in intestin), coleretic (stimuleaza secretia biliara si a ficatului), creste peristaltismul intestinal (intestinul gros), actiune laxativa sau purgativa (in functie de doza – si se manifesta la aprox 10 ore de la administrare)
Intrebuintari: in constipatia cronica, insuficienta hepatica, in obezitate.
Galbenele
Denumiri populare: filimica, calinica, ochi galbeni, rosioara, rujulita
Actiune farmacologica – Diaforetic (activare a procesului de transpiratie), sedativ, antiinflamator gastro-intestinal, colagog si coleretic, actiune bactericida si antitricomonazica. Extern – antiinflamator, hemoroidal, cicatrizant.
Intrebuintari
Intern
In ulcer gastric si duodenal, in calmarea durerilor menstruale, diskinezii biliare, enterocolite.
Utilizare – infuzie
Extern
Sub forma de bai, cataplasme sau tinctura – pansament pentru ranile care se vindeca greu, ca ulceratii, plagi cu puroi, arsuri, degeraturi, acnee, eczeme (stimuleaza circulatia sangelui la nivelul tesuturilor si grabeste cicatrizarea). Se poate folosi si pentru spalaturi vaginale ca adjuvant.
Musetelul
Denumiri populare: romanita, matricea, moruna, mositel.
Este una dintre cele mai vechi si folosite plante medicinale.
Actiune farmacologica – antiinflamatoare, analgezica, antiseptica, antihistaminica, antispastica, cicatrizanta si stomahica. Extern – emolienta, antiseptica si decongestivaano-rectal si tonic capilar.
Intrebuintari
Intern
In tratamentul balonarilor, enterocolitelor, dismenoreelor, calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastrite si colite insotite de colici, diaree, infectii renale, astmul bronsic la copii si in boli ale ficatului. In raceli si in gripe, ceaiul de musetel provoaca transpiratie ceea ce ajuta la scaderea febrei.
Extern
Datorita proprietatilor antiseptice (calmeaza durerile si reduce inflamatiile) se foloseste sub forma de cataplasme, clisme, gargara, bai in diferite afectiuni. Ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, diferite ulceratii ale pielii, leucoreea, abcesele dentare, conjunctivita, acneea sunt influentate in bine de musetel.
Parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos, reflexe blonde si o radacina mai puternica.
ATENTIE- a nu se utiliza de catre persoanele cu micoze (ciuperci) intrucat chamazulenul le intretine si reactiveaza.
Papadia
Denumiri populare: papa lunga, parasita gainilor
Actiune farmacologica – tonic-amara, colagoga si coleretica, diuretica, diaforetica, venotonica si depurativa.
Intrebuintari: in dispepsii, insuficienta hepatica si icter cataral. Se recomanda in toate bolile unde exista un dezechilibru glandular, precum si in obezitate si gastrite hiperacide, diskinezii biliare cu tulburari intestinale, in anorexie prin marirea poftei de mancare, in guta, in reumatism, ulcer varicos, indirect in vindecarea eczemelor si altor boli de piele (datorita diurezei pe care o produce ajuta la eliminarea toxinelor din organism).
Socul
Actiune farmacologica – sudorifica (ajutand la scaderea temperaturii), diuretica, laxativa. Sub forma de extract slab alcoolic are proprietati antinevralgice.
Intrebuintari
Intern
In gripa, raceala, bronsita, contra tusei si in general in afectiuni ale aparatului respirator. Prin diureza ce o produce se recomanda in reumatism, boli de rinichi si de vezica in obezitate (elimina apa din tesuturi), in constipatiile de natura nervoasa.
Extern
Sub forma de bai sau cataplasme in furunculoze, abcese, arsuri.
Sunatoarea
Denumiri populare: pojarnita
Actiune farmacologica- Antiseptic, astringent, cicatrizant, antiinflamator, antispastic, antibiotic si antidiareic
Intrebuintari
Intern
In hepatite, hepatite cronice evolutive, colite cronice, colecistite si ulcer gastric, diaree.
Extern
In inflamatiile gingiilor (gargara) si ca cicatrizant in arsuri (cataplasma).
Teiul
Actiune farmacologica – emolienta, diaforetica (sudorifica), spasmolitica, usor sedativa asupra sistemului nervos
Intrebuintari: florile de tei sunt utilizate ca sedative nervoase, in insomnii, contribuie la vindecarea racelii si gripei (mai ales atunci cand sunt insotite de febra, deoarece produc o transpiratie abundenta), reduc inflamatiile cailor respiratorii, in tuse si in bronsita au actiune linistitoare si ajuta la eliminarea secretiilor bronsice, usureaza digestia si tonifica stomacul.
Urzica
Denumiri populare: urzica mare
Actiune farmacologica – proprietati hemostatice, fluidifica secretiile bronsice, actiune diuretica, activeaza circulatia sangelui, elimina acidul uric, astringenta, antiseptica, antimicrobiana, antidiareica, vitaminizeaza si scade zaharul din sange, actiune depurativa si galactogoga. Extern – este cicatrizanta si stimuleaza refacerea tesuturilor
Intrebuintari
Intern
Influenteaza in bine bronsitele ca expectorant si calmant al tusei, in stari de avitaminoza aduce o inviorare a intregului organism, se recomanda in menstruatii abundente si neregulate, in diaree si dizenterie, contribuie la reducerea apei acumulate in tesuturi, in obezitate, in anemie.
Extern
In tratamentul hemoroizilor hemoragici, a ranilor greu vindecabile, a ulcerului varicos si in supuratii, pentru intarirea radacinii parului, combaterea seboreei si a matretei.
Urzica moarta
Denumiri populare: sugel-alb, urzica creata.
Actiune farmacologica – emolienta, expectoranta si astringenta, antidiareica, sedativ
Intrebuintari
Intern
In bolile aparatului genito-urinar, leucoree, dismenoree si in hipertrofia sau inflamatia prostatei, calmarea starilor nervoase ale femeilor in timpul menopauzei, in tulburarile gastro-intestinale si ale cailor respiratorii (bronsite), in insomnii si in diaree usoara.
Extern
Sub forma de bai aduce ameliorari in abcese, tumori, varice, ulcere si umflaturi ale gutei.
Folosirea plantelor
Infuzia
Peste 1-2 lingurite de planta maruntita se toarna 250 ml apa clocotita, se acopera si se lasa la infuzat aprox 15 minute, dupa care se strecoara.
Decoctul
Planta maruntita se introduce de la inceput in apa rece, se pune la fiert, lasandu-se, dupa ce lichidul da in clocot, inca 20-30 de minute sa fiarba la foc domol. Concentratiile sunt de regula aceleasi (1-2 lingurite la 250 ml apa), decoctul se filtreaza fierbinte si se completeaza pana la volumul initial de apa, cu apa fiarta si racita pusa peste planta din strecuratoare.
Cataplasma
Planta macinata se amesteca cu apa calda pana se formeaza o pasta care se pune intre doua bucati de panza curata si se aplica in zona in care se manifesta afectiunea.
Atentie – Nu depasiti dozele recomandate. Nu inlocuiesc o dieta variata si echilibrata. Nu inlocuiesc prescriptiile medicale. Atentie la posibile interactiuni cu unele medicamente.
Incepeti fiecare zi cu o cana de ceai aromat si cu un zambet!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *