Cuando tomes tu café

cana de cafea
E ceva mai placut decat o cafea aburinda bauta de dimineata? Aroma divina care te trezeste si te incarca cu energie!
Dar stii ca poti folosi cafeaua si ca un remediu eficient pentru diferite probleme ale pielii?
Masca pentru ten
Amesteca zatul de cafea cu albus de ou si intinde-l pe fata pana se usuca. Apoi indeparteaza masca cu apa calduta
Tenul va ramane mai luminos si mai ferm. Daca ai tenul uscat adauga in compozitie putina miere sau putina crema hidratanta.
Pentru tratarea acneei amesteca zat de cafea cu miere si clateste fata dupa 15-20 de minute.
Amesteca zatul de cafea cu o lingurita de iaurt (sau branza de vaci proaspata) si cu miere, intinde-o pe fata pentru 15 minute, clateste apoi cu apa calduta si vei avea un ten fin, hidratat si proaspat.
Celulita
Majoritatea cremelor cu actiune anticelulitica au in compozitie cofeina.
Aceasta stimuleaza regenerarea celulara, activeaza circulatia sangelui si tonifiaza.
Amesteca zat de cafea cu ulei de masline si aplica pe zonele afectate de celulita (pielea trebuie sa fie umeda). Infasoara apoi zona cu folie pe care o inlaturi dupa 10-15 minute. Clateste pielea cu apa calduta.
Cu zat de cafea simplu se poate realiza, la dus, un masaj al zonelor afectate, masaj ce activeaza circulatia sangelui.
Exfoliant
Pentru pielea terna si lipsita de stralucire se poate folosi un exfoliant natural obtinut din amestecarea zatului de cafea cu ulei de migdale. La dus se maseaza pielea cu miscari circulare, dupa care se clateste. Tratamentul indeparteaza celulele moarte, invioreaza pielea si o mentine tanara.
Par
Pentru un par castaniu stralucitor cu reflexe de ciocolata se prepara o cafea la ibric. La finalul baii se clateste parul cu aceasta cafea, se acopera cu un prosop pentru 10 minute si apoi se clateste cu apa curata.
Fiti frumoase si stralucitoare!
Scurt istoric al cafelei
Savurosul stimulent are o istorie la fel de bogatã ca gustul care l-a consacrat. Triburile autohtone din Africa mãcinau boabele nedecorticate şi amestecau pasta cu grãsime animalã pânã ce obţineau nişte bile pe care le consumau rãzboinicii. Efectul stimulator al cafelei a fost asociat de multe ori cu un anumit extaz religios, practicat de vraci şi preoţi.
O legendã de pe la 1400 ne relateazã cum un pãstor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa dupã ce acestea au consumat fructele roşii dintr-un tufiş salbatic. El însuşi gustã fructul şi se simte revigorat. Nişte cãlugãri, vãzându-l dansând cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta sã stea treji noaptea pentru ceremonii. O altã poveste ne spune cã un derviş a fost exilat în deşert. Pe când mergea farã ţel, o voce îi şopteşte sã consume fructul, pe care încearcã în zadar sã-l înmoaie în apã. Bând pur şi simplu lichidul, crede cã este un semn de la Allah cã a supravieţuit şi recomandã tuturor reţeta.
Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme îndelungatã singura sursã de cafea, care se cultivã din secolul al XV-lea. Prima referinţã la cafea însã, dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieşeau din portul yemenit Mocha erau pãzite cu mare atenţie şi nicio plantã fertilã nu avea voia sã iasa din ţarã. Totuşi, pelerinii musulmani aduc arboir de cafea în ţãrile lor, fiind în curând instalate plantaţii şi în India. Cafeaua este la început privitã drept aliment şi nu bãuturã, iar în Orient toate pãturile sociale au acces la ea. Ca bãuturã caldã este preparatã din secolul al X-lea. Renumitul tãmãduitor Avicenna administra cafeaua în chip de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea în apã a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel cã ar fi o zonã a Etiopiei numitã Kaffa, de unde se rãspândeşte în Arabia, Yemen şi Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o altã teorie sugereaza cã ar fi vorba despre originea cuvântului în arabescul ”quahwek”, care înseamnã chiar ”stimulent”.
În Europa cafeaua ajunge prin portul Veneţia, nodul comercial cu negustorii arabi.
Popularitatea şi-o câştigã în momentul în care este oferitã ca alternativã la bãuturile reci. Mulţi europeni deprind acest obicei în timpul cãlãtoriilor. În secolul al XVII-lea, când olandezii dominã comerţul naval, se introduce cultivarea la scarã largã în Indonezia, Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. Odatã ce francezii aduc o plantã de cafea în Martinica, cafeaua ajunge şi în America Latinã. Motivul pentru care Brazilia este astãzi cea mai mare producãtoare de cafea este o boalã care s-a rãspândit în culturile asiatice în secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cât despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, dupã primul rãzboi mondial.
În 1453 cafeaua este adusã la Constantinopol unde este deschisã prima cafenea din lume. Totodatã legea turceascã permite femeii sã divorţeze dacã soţul sãu nu îi aduce zilnic raţia de cafea. Un episod interesant se consumã în 1511, când Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, vrea sã interzicã butura pe motiv cã poporul i se împotriveşte din cauza ei. Sultanul însã, care considerã bãutura sacrã, ordonã uciderea guvernatorului. Cafeaua, declaratã bãuturã permisã creştinilor de ctre Papa Clementin al VIII-lea, este adoptatã de Europa în momentul în care se deschide prima cafenea la Veneţia, în 1645, urmatã de una în Paris, în 1672. La 1700 existã chiar 2000 de cafenele în Londra. Interesant este şi faptul cã în Brazilia industria cafelei debuteazã cu legãtura extraconjugala dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta şi soţia guvernatorului francez din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în care ascunde nişte lãstari de arbore de cafea. Bãutura care prilejuieşte numeroase întâlniri şi ipostaze de socializare primeşte chiar o odã din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.
Havana, Cuba
Havana este considerată una dintre cele mai bune destinaţii din lume pentru iubitorii de cafea. Aici există numeroase cafenele în care turiştii pot savura o cafea proaspată, adusă din Muntii Sierra Maestra.
Modul tradiţional cubanez de a servi cafeaua este în cesti mici, de tip expresso. Cafeaua este tare şi dulce, de culoare neagră.
Viena, Austria
În Viena, Viennese Coffee House Culture face parte din patrimoniul mondial UNESCO.
Oraşul în sine este celebru pentru arta cafelei. Din secolul al XVII-lea, Viena şi-a dezvoltat un adevărat cult al cafelei şi astăzi este unul dintre cele mai bune oraşe din lume pentru a bea o cafea delicioasă.
Cu toate ca mulţi turişti se plâng de preţurile piperate ale acestei băuturi, meniurile sunt extrem de diversificate, iar cafeaua vieneză nu dezamăgeşte pe nimeni la gust. Modul tradiţional de a savura aceasta băutura este într-o cafenea vieneză, împreună cu o felie de tort.
Istanbul, Turcia
Cafeaua la ibric, pe malul Bosforului, este una dintre cele mai romantice experienţe culinare. Cafeaua cu zaţ, îndulcită cu un cubuleţ de zahăr, este servită în Turcia împreuna cu un pahar de apă şi o bucăţică de rahat (lokum).
Pentru cafea se folosesc servicii speciale, cu ceşti din ceramică cu model alb-albastru-roşu, aduse pe tavi de cupru.
Sao Paolo, Brazilia
În Sao Paolo se găsesc boabe de cafea exotică, aduse de pe unele dintre cele mai bune plantaţii de cafea din lume. Timp de 100 de ani, cafeaua a fost principalul produs exportat al Braziliei.
În prezent, Brazilia este unul dintre cei mai mari producători de cafea din lume.
O modalitate de a savura cafeaua tradiţională este vizita într-o brutărie (padaria) unde, alături de cafea, se servesc o mulţime de bunătăţi, de la tarte, până la brioşe şi sandwich-uri.
Sursa: www.turismistoric.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *